Sursă foto: https://historia.ro/
Moda reprezintă un element esențial al culturii unei epoci, reflectând nu doar preferințele estetice, ci și influențele politice, sociale și economice ale vremurilor. În perioada domnitorilor fanarioți (1711-1821), Țările Române au fost puternic influențate de cultura orientală, îmbinată cu elemente vest-europene. Hainele, accesoriile și tendințele vestimentare ale vremii au ilustrat un amestec fascinant de tradiție și influențe străine.
Contextul istoric al perioadei fanariote
Începutul secolului al XVIII-lea a marcat o schimbare majoră în istoria Țărilor Române, odată cu instaurarea domnitorilor fanarioți. Aceștia erau numiți de către Imperiul Otoman și proveneau din cartierul Fanar al Constantinopolului, cunoscut pentru influența sa grecească. În această perioadă, Moldova și Țara Românească au fost guvernate de fanarioți care au adus cu ei un stil de viață inspirat de cultura otomană.
În această epocă, vestimentația a devenit un mijloc de exprimare a statutului social și a legăturilor politice. Moda orientală a influențat nu doar hainele domnitorilor și boierilor, ci și vestimentația obișnuită a locuitorilor de rând.
Influența orientală asupra hainelor
Moda în perioada fanariotă era puternic influențată de stilul oriental, cu accente opulente și detalii rafinate. Țesăturile folosite erau în mare parte aduse din Imperiul Otoman și erau caracterizate prin culori vii, broderii complexe și materiale scumpe. Printre acestea se numărau catifeaua, mătasea, satinul și brocartul, care erau accesibile doar claselor superioare.
Haidele domnitorilor și boierilor se distingeau prin croieli elaborate și accesorii prețioase. Elementele caracteristice ale acestei mode erau caftanele lungi, împodobite cu broderii fine, și șalvarii, pantaloni largi purtați de bărbați și femei deopotrivă. În plus, hainele erau adesea împodobite cu fir de aur și argint, pentru a sublinia statutul social al purtătorului.
Vestimentația masculină în epoca fanariotă
Bărbații din înalta societate purtau haine inspirate de moda otomană. Ținutele lor includeau antereu, un fel de mantie lungă, închisă în față, și șalvari care lăsau libertate de mișcare. Peste antereu, bărbații purtau uneori giubele, pelerine bogat decorate, confecționate din materiale prețioase.
Accesoriile jucau un rol esențial în completarea ținutei. Bărbații își împodobeau vestimentația cu brâuri din mătase sau brocart, iar în picioare purtau papuci din piele fină, adesea decorați cu ornamente din argint sau aur. Coafura și barba erau de asemenea importante, iar turbanul, simbol al apartenenței la cultura otomană, era un accesoriu esențial.
Vestimentația feminină în perioada fanariotă
Femeile din înalta societate se îmbrăcau în veșminte fastuoase, care reflectau nu doar statutul social, ci și dorința de a atrage privirile. Rochiile erau lungi și ample, confecționate din materiale fine, precum mătasea și catifeaua. Se purtau caftane lungi, deschise în față, adesea suprapuse peste rochii elegante.
Un alt element distinctiv al modei feminine era șalul. Femeile obișnuiau să își acopere capul cu basmale bogat ornamentate sau eșarfe din mătase, iar pentru ocazii speciale, purtau diademe și bijuterii opulente din aur și pietre prețioase.
Machiajul și parfumul erau folosite cu generozitate, influențate de cultura orientală. Femeile aplicau kohl pentru a-și evidenția ochii și utilizau parfumuri intense din esențe de trandafir și iasomie.
Rolul accesoriilor și bijuteriilor
În perioada fanariotă, bijuteriile nu aveau doar un rol decorativ, ci și unul simbolic, reflectând bogăția și influența purtătorului. Atât bărbații, cât și femeile purtau brățări, inele și coliere. În mod special, boierii și domnițele afișau broșe și pandantive cu pietre prețioase, precum rubinele, smaraldele și safirele.
Brâurile din aur și argint, împodobite cu pietre, erau purtate peste haine, atât de bărbați, cât și de femei. De asemenea, ceasurile de buzunar erau un accesoriu de lux, apreciat în cercurile aristocratice.
Hainele clasei de mijloc și ale țăranilor
Spre deosebire de clasele nobile, țăranii și locuitorii de rând aveau o vestimentație mai simplă și practică. Hainele lor erau confecționate din materiale locale, precum inul și lâna, și erau adesea decorate cu motive tradiționale. Totuși, influențele orientale s-au răsfrânt și asupra acestora, mai ales în ceea ce privește culorile și croielile.
Țăranii purtau șerpare (brâuri din piele) și cojoace (haine groase din lână), pentru a se proteja de frig. De asemenea, femeile obișnuiau să poarte ii și catrințe, împodobite cu broderii simple.
Moștenirea modei fanariote în cultura românească
Chiar dacă perioada fanariotă a luat sfârșit în 1821, influențele orientale au rămas adânc înrădăcinate în cultura și moda românească. Anumite elemente ale vestimentației fanariote, cum ar fi broderiile bogate, țesăturile scumpe și folosirea accesoriilor elaborate, au fost integrate în portul tradițional românesc.
De-a lungul anilor, influențele orientale au fost reinterpretate în funcție de tendințele vremii, dar esența acestora a rămas prezentă în anumite obiceiuri vestimentare și în arta populară. Chiar și astăzi, designeri contemporani se inspiră din acea perioadă, reînviind motivele și croielile caracteristice.
Concluzie
Moda în timpul domnitorilor fanarioți a fost o reflecție a influențelor politice și culturale orientale, dar și un simbol al statutului social. De la opulența boierilor la simplitatea țăranilor, hainele purtate în acea epocă au ilustrat diversitatea societății românești de atunci. Astăzi, rămășițele acestei influențe se regăsesc în portul tradițional și în tendințele actuale din moda românească, demonstrând impactul durabil al acelei perioade asupra identității culturale a poporului român.
Prin înțelegerea trecutului, putem aprecia mai bine evoluția modei și a identității noastre culturale de-a lungul secolelor.
